Biserica Măzărache

Este un lăcaș de cult și monument de arhitectură de o mare însemnătate națională, aparține astăzi Comunității ortodoxe de Stil Vechi. Datează din epoca stăpînirii moldovenești și este cea mai veche clădire din Chișinău (1752).

Biserica cu hramul Nașterea Maicii Domnului, în anii ’30 ai secolului XIX a fost transferată Patriarhiei Moscovei. Între cele două războaie mondiale, a aparținut Mitropoliei Basarabiei, parte a Patriarhiei României. În 1945 a fost retranferată Patriarhiei Moscovei, care, în anii ’60 ai secolului XX, a cedat-o comunității lipovene.

Este una dintre foarte puținele biserici din Chișinău care nu au fost închise în perioada sovietică.

Numele de Măzărachi vine de la ctitorul bisericii, Vasile Măzărachi, negustor, de origine aromână, jitnicer şi vistiernic.

“Potrivit legendei, cineva a trimis o plângere împotriva lui Vasile Măzărachi către guvernatorul turc al Tighinei. Drept urmare, Măzărachi a fost chemat la Tighina sa dea explicații. Se știa că guvernatorul Tighinei era un om foarte aspru și niciunul dintre cei care erau pârâți la el nu se mai întorcea viu de la Tighina. Înainte de a pleca la drum, Vasile Măzărachi s-a rugat lui Dumnezeu, promițând ca dacă va scăpa cu viață, va construi o biserică în Chișinău. Fiind achitat, Măzărachi, întors în Chișinău, a ctitorit biserica ce îi poartă azi numele.”

Fiica lui Măzărachi și jitnicerul Râșcanu sunt parinții spătarului Constantin Râșcanu, care a ctitorit biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Chișinău (numita și biserica Râșcanilor). Familia Râșcanu (aromâni), este înrudită cu familii precum Cantacuzino, Sturdza, Ghica, Miclescu, Cuza, Lambrino, Costin și Neculce.

În secolul XVIII și XIX, pe lângă biserica Mazarache a funcționat şi o școală.

Sursa